Calul dintre blocuri

Dupa ce, de aproape un an, am scapat de turma de oi care pastea la buncarul de gunoi din parcarea blocului, de citeva zile a aparut un cal. Un cal alb demn de un Fat Frumos, daca nu ar fi atat de jegos si neingrijit. Nimeni nu a vazut cine il aduce in zori de ziua si cine il ia in miez de noapte. Blindul cal, care nu-i nici priponit nici impiedicat, isi vede pasnic de ale lui, adica de pascut si de fertilizat solul. In nestiinta lui fertilizeaza, pe alocuri si trotuarele. Locatarii, in covarsitoarea lor majoritate cu origini sanatoase, de tarani dospiti, gasesc fenomenul pitoresc si nu sunt deranjati in nici un fel.
Autoritatile din Suceava, deoarece nu exista nu pot fi deranjate. Politista comunitara se plimba la fel de absenta ca intotdeauna, cu mapa sub brat, zimbind arareori politistului partener, care face zadarnice eforturi de a-i capta atentia. Asociatiile de protectie a animalelor lipsesc cu desavarsire. Rasar din neant doar cind Primaria se trezeste din amorteala, de latratul cainilor, si decide ca trebuie musai eutanasiati. De opinia publica nu a auzit nimeni la noi pe strada.